"Am gresit drumul,
Vreau inapoi!", imi spune prietena mea cea mai buna, jumatatea mea, eu in oglinda.
Da, scumpa, am gresit drumul undeva. Puteam macar sa dam inapoi, cat sa ne regasim si apoi sa mergem inainte. Dar noi am tintit spre departe, spre sus, spre inainte si am facut stanga, am facut dreapta, am facut sensuri giratorii, am trecut pe stop, n-am asteptat la verde si ne-am trezit fara sa stim, fara sa vrem pe soseaua care e toata a noastra. Pacat ca drumurile astea sunt doar ale noastre si alte masini trec rar, nici macar ca pe vremea lui Ceausescu, cate o Dacie pe ora. Iar faptul ca acum mergem pe contrasens n-o sa ne ajute sa (ne) revenim in intersectiile unde am ignorat sau incurcat indicatoarele.
"Mai bine stinge luminile, sa mergem la risc,
Admirand peisajul nocturn, fals si trist...ce vis!", i-am raspuns.
"Bucura-te! Ca cine stie din ce senzatie
Mai ajungem noi din ... la destinatie!", desi asta e cel mai bun lucru pe care puteam sa ti-l spun.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu